4 zile în Lisabona

Alegerea Lisabonei pentru un city-break a fost mult mai simplă decât părea.

În primul rând, a fost o dorință mult visată, iar, în al doilea rând, ne doream o destinație europeană de luat la pas și cu climat cât se poate de cald pentru a doua jumătate a lunii martie. Într-un fel, știam că Lisabona ne va satisface cam toate simțurile.

Am avut la dispoziție 4 zile aproape întregi. Îți spunem în continuare cam ce am reușit să facem în fiecare zi. Vamos!

 

Ziua 1. Aterizare, cazare, plimbare de voie

Pe aeroportul din Lisabona am ajuns în jurul orei 12. Am găsit o vreme plăcută, cu soare, însă bătea un vânt destul de enervant! Hai că nu o ține așa toată vacanța. Aeroportul principal al Lisabonei, situat în interiorul orașului, este deservit de linie de metrou, lucru care îți simplifică tare mult viața de călător.

11 stații pe Linha Vermelha (Linia Roșie), 2 stații pe Linha Azul (Linia Albastră) și am ajuns la Marques de Pombal – punctul nostru de referință, pentru că ne-am cazat în zonă – la Hotel Flamingo.

Nu am pierdut mult vremea. Ne-am tras puțin sufletul și am pornit să hoinărim prin Lisabona, capitala Portugaliei. Era în jurul orei 14.

Am luat-o pe jos, bineînțeles. Ne-a avantajat destul de mult localizarea hotelului (hartă aici), situat la câteva minute de bulevardul Av. Da Liberdade, care duce spre atracțiile centrale ale Lisabonei. Am ajuns în frumoasa Praça Rossio (o zonă de esplanadă foarte chic, cu una dintre cele mai frumoase gări, din punct de vedere arhitectural, văzute de noi). Am poposit pe Rua Augusta – cu fastuosul Arc de Triumf în capăt -, iar de aici am ajuns numaidecât în ceea ce admiram inițial pe „google images”: superba Praça do Comércio! Am lenevit pe aici o jumătate de ceas, în ritmuri de muzică stradală, admirând imensa piață pietonală, de pe malul fluviului Tejo – la prima vedere am zis că e cel puțin o mare!!! Aici găsești mereu adunați laolaltă turiști și localnici. Atmosfera e tare faină!

Tot din piață poți zări ușor și Castelul São Jorge. Programul de vizitare durează până la 21:00 (program de vară din martie până la final de octombrie), așa că poți porni spre el. Cel puțin noi așa am făcut, ghidați de entuziasmul pe care Lisabona ni l-a oferit încă din primele ore.

Drumul spre castel este plăcut și deloc obositor, chiar dacă am urcat colina spre cartierul Alfama pe jos. Este imposibil să nu te oprești în drum spre el la Sé de Lisboa (Catedrala Santa Maria Maior) și la punctul de belvedere Miradouro de Santa Luzia (cu vedere spre portul orașului și râul Tejo). Pereții clădirilor și caselor pe lângă care treci sunt împodobiți cu renumitele plăci de faianță pictate, numite azulejos (dai de ele la orice pas prin întreg orașul, chiar și în stațiile de metrou). Apoi, toate drumurile duc spre São Jorge – un castel de mărime medie, fostă reședință maură, cu ruine conservate pe cât posibil și cu un turn în care flutură steagul Portugaliei. Atracția principală? Punctul de belvedere extrem de spectaculos asupra Lisabonei. Am zăbovit pe aici în jur de 1 oră+.

castel-são-jorge-lisabona

Cum începea să însereze, am luat drumul către hotel, principalul obiectiv fiind un binemeritat… somn. Adevărul este că picioarele începeau să ne lase. Și era abia începutul! 😊

 

Ziua 2. Ploaie torențială, Oceanariu și o plimbare prin parc

A doua zi în Lisabona a început prost încă de dimineață. Ploua torențial și ne-a cam stricat planurile de plimbare. Aveam pelerinele de ploaie în bagaj, dar era absolut imposibil să reziști puhoiului de apă. Plus că era și destul de răcoare.

Trebuia totuși să facem ceva. Am ales o atracție de interior și am mers la Oceanário de Lisboa (Oceanariul). Am luat metroul până la stația Cabo Ruivo. De acolo a fost o adevărată aventură pe jos, pelerinele fiind aproape inutile în fața ploii torențiale care nu s-a oprit nici măcar o secundă. Până am dibuit locația ne-a luat ceva timp, orientarea era îngreunată de vreme, indicatoarele cam lipseau. În cele din urmă, ne-a ajutat cineva cu un plus de indicații și… am ajuns.

La Oceanariu, altă nebunie: cel mai probabil, jumătate dintre turiștii aflați la momentul acela în Lisabona erau aici! 😐 Am stat la o coadă IMENSĂ la bilete. Înghesuială, gălăgie… Într-un final, am intrat.

Experiența, per total, a fost una plăcută. Forțați de vreme, am bifat primul nostru Oceanariu zdravăn, deși stilul nostru de a descoperi o destinație este cu totul altul. În fine, a continuat să toarne cu găleata, am tras cât am putut de timp și nu prea ne-a convenit.

După vreo 3 ore de viață marină, am plecat înapoi spre hotel pentru a ne revigora un pic, nu înainta de a înfuleca, la un supermarket, „coxinhas de frango” și „chamuças de carne” – niște crochete cu pui și vită super gustoase.

În hotel nu am stat prea mult timp, pentru că – Slavă Domnului! – se întrezărea Soarele și am zis să profităm! Am plecat să ne plimbăm prin Parcul Edward VII și Grădinile Amália Rodrigues, din zona pieței Marquês de Pombal. Am ieșit din hotel, dar nu a durat 5 minute și a început să plouă, din nou! Și a ținut-o numai în reprize. Dar nici noi nu ne-am dat bătuți și ne-am plimbat tot în reprize, după ce ne-am adăpostit pe unde am putut; zona e destul de interesantă pentru fotografii. Deh, de era și timp (mai) frumos…

 

Ziua 3. Sintra, Cabo da Roca, Sintra și un pic de Lisabona (Carmo)

După ruperea de nori din ziua precedentă și planuri date peste cap… a ieșit soarele! Ne-am reorientat rapid, așa că am hotărât să bifăm, în aceeași zi, două obiective must see: Sintra și Cabo da Roca. Cum? Uite așa:

Am plecat dis-de-dimineață din Lisabona cu trenul CP – Comboios de Portugal, din Gara Rossio, spre Sintra. Faci cam 40-50 de minute. Condițiile de transport sunt bune.

Ne-am gândit că ar fi mai OK să mergem mai întâi la Cabo da Roca. Lângă gara din Sintra, cum am ieșit, am făcut imediat dreapta și am găsit stația. Autobuzul 403 (compania ScoTT URB) te va duce spre Cabo da Roca. Sunt vreo 20 de km.

La Cabo da Roca te întâlnești cu infinitatea Oceanului Atlantic. Aici este cel mai vestic punct al Europei, adică un capăt de lume/continent. Am admirat încontinuu, timp de vreo 2 ore (cu tot cu fotografii și așteptarea autobuzului spre Sintra), peisajul absolut fabulos al locului. Experiența este unică pentru cine nu a mai trăit un astfel de sentiment, iar noi am fost în această categorie.

Ne-am reîntors în Sintra în jurul prânzului, unde am petrecut cam 4-5 ore.

Sintra (inclusă Patrimoniul Mondial Unesco) este super interesantă ca destinație turistică. Atmosfera se schimbă total față de orice ai văzut în Lisabona. Spiritul romantic-medieval încă persistă. Ți-ar trebui mai multe zile, dacă vrei să vizitezi toate castelele și palatele (6 la număr), în liniște și fără presiune. Noi, în câteva ore, am fost nevoiți să alegem unul singur, dar asta nu înseamnă că totul a fost compromis.

Citește mai multe despre Sintra și Quinta da Regaleira aici.

Dintre toate castelele Sintrei, am ales Quinta da Regaleira (probabil, cel mai frumos :D) . Am străbătut parcul și am vizitat palatul în aproape 2 ore, dar parcă mai merita încă una. Însă, chiar și așa, experiența a fost de vis, un exemplu de castle-hunting, o arhitectură neogotică și neomanuelină superbă într-un cadru natural fain. Aventura o dezvăluim într-un articol viitor.

Cam pe la ora 18:00 am ajuns înapoi în Lisabona, cu un soare încă generos (vremea fiind faină toată ziua). Din Gara Rossio, după ce ne-am odihnit picioarele în tren, am pornit să prindem ultima intrare la Carmo – Mănăstirea fără acoperiș a Lisabonei, situată pe colina aflată față în față cu cea pe care „locuiește” Castelul São Jorge. Era musai să o bifăm datorită caracteristicilor inedite!

Seara ne-am retras printre străduțele Lisabonei și am găsit un restaurant portughez simpatic pentru cină: Sr. Lisboa. Am servit caldo verde (supa săracului în Lisabona, însă cu un gust excelent), bacalhau (cod) cu cartofi albi și ton cu cartofi dulci.

 

ZIUA 4. De-a lungul fluviului Tejo, Belém, Praça do Comércio și… București

Ultima zi în Lisabona a avut destule activități, de parcă abia venisem… 😊. Zborul spre București îl aveam spre seară, așa că am avut destul timp la dispoziție să hoinărim și să bifăm alte câteva puncte de interes. Am plecat de la hotel cu rucsacurile în spate, încă de dimineață, cu destinația finală: BELÉM!

Am luat autobuzul 727 (transport local) cu direcție spre cartierul Belem, stația fiind chiar lângă hotel. Am făcut cam o oră și așa am putut observa și aglomerația urbană a Lisabonei într-o zi lucrătoare. În Belém nu am coborât tocmai în centru; am coborât cu câteva stații înainte pentru a ne plimba de-a lungul râului Tejo. Din păcate, am prins ceață densă… iar “culmea culmilor” a acționat: cel mai lung pod din Europa, Vasco da Gama, de-abia s-a văzut!

Plimbarea pe faleza fluviului Tejo (cel mai lung din întreaga Peninsulă Iberică) ne-a condus întâi spre Monumentul Descoperirilor Geografice (Padrão dos Descobrimentos), înalt de vreo 52 de m, construit – sub formă de proră de vas – pentru a celebra marile expediții ale navigatorilor portughezi (Henric Navigatorul, Vasco da Gama, Fernando Magellan, Bartolomeo Dias etc.) În total sunt 30 de statuete. Poți urca pe acoperiș, dacă e senin (obligatoriu!), ai timp și consideri că merită.

De aici, am pornit spre Turnul din Belém (Torre de Belém). În trecut era utilizat ca fortăreață cu rol de apărare. Nu este un turn impresionant prin mărime, însă este absolut superb prin arhitectură – nu-l rata!

Ne-am continuat plimbarea spre centrul cartierului Belem. Nu am putut să trecem cu vederea impozanta Mosteiro dos Jerónimos (Mănăstirea Ieronimilor). Din păcate, timpul nu ne-a permis să o vizităm la interior. Atenție, sunt cozi imense la intrări, planifică din timp vizita dacă vrei să o bifezi și acordă-i câteva ore bune.

Într-un final, am intrat în celebra patiserie Pasteis de Belém. Aici mânănci cele mai bune pasteis de nata din Lisabona! Cum o recunoști? Simplu, după copertina albastră și, mai ales, după forfota din fața patiseriei (coada merge destul de repede). Le-am dat gata, numaidecât, în părculețul de vis-à-vis. Geniale aceste prăjiturici!

În jurul prânzului, ne-am urcat în tramvaiul 15 – am zornăit de vreo 3-4 ori niște monede în tonomatul de bilete, care nu voia să ne primească banii – și ne-am deplasat spre Praça do Comércio. Aici ne-am mai odihnit, am făcut baie de soare și ne-am minunat de freamătul pieței în formă de “U”– un loc imens, construit la ordinul Marchizului de Pombal, cu rol economic – de „comércio”.

Aproape că nu ne venea să plecăm! La aeroport am ajuns cu metroul, luat din stația Santa Apolonia. Și cam asta a fost!

 

Sfaturi și recomandări
  • Punctele de belvedere de tip Miradouro sunt foarte aglomerate în punctele centrale ale orașului (cum ar fi Elevador de Santa Justa); nu credem că merită în totalitate, mai ales că Lisabona oferă suficiente alte puncte de belvedere (Castelul São Jorge este printre cele mai bune exemple).

  • Oceanariul este pentru cei care chiar sunt pasionați de domeniu, familii cu copii sau, cum a fost în cazul nostru, când vremea de afară este urâtă. Cumpără, pe cât posibil, bilete online!
  • Nu neglija aspectele meteorologice. Verifică, din când în când, ce spune aplicația meteo și fă-ți itinerariul ținând cont și de ea.
  • Cabo da Roca și Sintra pot fi vizitate în aceiași zi, dacă timpul nu îți permite altfel. Pentru Sintra și castelele ei, merită acordat cel puțin 1 zi. Și nici așa nu este suficient.
  • Ia-ți cazare aproape de zona centrală sau musai lângă o gură de metrou! După cum ai aflat, rețeaua de metrou în Lisabona este practică și are legătură directă cu aeroportul.
  • Cardul de transport VIVA VIAGEM îți va fi de un real ajutor. Acoperă cam toate ramurile de transport din oraș: autobuze, tramvai, metrou sau chiar și pe apă. Îl cumperi de la tonomatele de la metrou, de unde se și reîncarcă, și trebuie doar să le validezi în mijlocul de transport.
  • Ca orice oraș cu turism dezvoltat (și Lisabona chiar se mândrește cu asta), există cardul City Pass. Ai anumite gratuități și reduceri. Noi am hotărât să nu îl cumpărăm, dar dacă tu consideri că merită, o poți face aici.
  • Pentru pasteis de nata ca la Lisabona acasă, este obligatoriu să te deplasezi spre Belem. O să vezi și alte patiserii care comercializează acest desert specific, dar nu se compară nici măcar pe departe!
  • În Lisabona, în zonele populare/turistice (precum Praça do Comércio) se vând, pe ascuns, tot felul de… substanțe. Refuză politicos, zâmbind sau… cum vrei tu să procedezi.
  • Fanii fructelor de mare, peștelui, vinului de calitate, deserturilor… vor găsi în Lisabona o destinație pe măsură în acest sens. Dar nu te panica, există și o cultură a burgerilor, cărnurilor de porc, de pui, salate etc. Îți recomandăm să încerci locul numit Timeout (Mercado da Ribeira) – o piață gastronomică diversificată, ca o mare sală de mese. A, și nu uita să bei și-o vișinată de-a lor –  ginjinha.

  • Recomandăm să mergi într-o seară să asculți și muzică fado. Noi nu am reușit să bifăm și acest „obiectiv”, dar e pe listă într-o vizită viitoare.

 

Impresii și concluzii

Experiența noastră în Lisabona a fost super faină, cam din toate punctele de vedere, până la urmă. Îți ajung 4 zile întregi să vezi Lisabona? Răspunsul sincer: și da, și nu. În orice caz, în mai puțin de 4 zile este cam greu să te bucuri de Lisabona așa cum trebuie și merită. În 4 zile aproape întregi, să zicem – într-un stil de abordare ca al nostru și cu puțin noroc din partea vremii – te poți declara mulțumit de atracțiile turistice ale Lisabonei și chiar de împrejurimile acesteia.

Luna martie, chiar dacă pe alocuri este capricioasă, este o perioadă de călătorie OK. Nu este chiar așa aglomerat – ca număr de turiști, pentru că orașul în sine este agitat cam tot timpul.

Costurile pentru acest city-break în Lisabona au fost pe la +1.000 Euro/2 persoane, cu tot cu transport avion, cazare, mese, intrări la obiective, deplasări și alte mici cheltuieli.

Concluzia finală este că noi ne-am întoarce în Lisabona 😊. Și nu o spunem așa de dragul articolului, chiar vrem să revenim pentru a bifa noi atracții și locuri.

Obrigado, Lisboa! Até a próxima!


 

Lasă un comentariu mai jos:

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.