De la Bucovina plai cu flori, un pic de Maramureș, spectacolul oferit de traseul rutier TransRarău-Valea Bistriței până la stațiunile Borsec, Băile Tușnad și alte locuri pitorești. Asta a însemnat 1450 km în 6 zile. Îți prezentăm itinerariul nostru cu detalii și recomandări pe fiecare zi.
ZIUA 1: Drumul până la Gura Humorului trece prin Piatra Neamț
Am pornit din București, pe la 8 dimineața, pe clasicul DN2/E85 via Buzău – Focșani – Bacău – Piatra Neamț. La Focșani am făcut un mic popas la Kaufland. Am ajuns în jurul orei 14 la Piatra Neamț și după plimbarea de aici, ne-a mai luat vreo 2 ore ca să ajungem la cazarea din Gura Humorului.
Ce să faci 2 ore prin Piatra Neamț
Plimbare cu telegondola pe Dealul Cozla
Interesant proiectul ăsta pentru Piatra Neamț, păcat că este prost amenajat și întreținut. Geamurile telegondolei noastre erau mătuite, ceea ce ne-a îngreunat plăcerea de a face ușor câteva poze cu peisajul. Sus, pe Dealul Cozla, 2-3 amenajări tipice: porumb fiert, niște brizbrizuri, băuturi la prețuri duble. Într-adevăr, restaurantul iese în evidență cu un view foarte mișto (nu știm cum este mâncarea). Poți urca pe o platformă să faci câteva poze. Măcar atât, altfel plătești cam degeaba biletul de transport cu telegondola.
Plimbare pietonală prin Curtea Domnească
Curtea Domnească din Piatra Neamț merită vizitată, iar dacă Primăria nu ar mai pune scene de concerte, care afectează peisajul istoric de aici, ar fi super! Ansamblul Curtea Domnească cuprinde două obiective importante, aflate unul aproape de celălalt: Biserica Domnească, respectiv Turnul-Clopotniță (sau Turnul lui Ștefan). De asemenea, Muzeul Curtea Domnească prezintă o expoziție relevantă cu privire la istoria acestor locuri și, dacă ai timp, merită să-l iei în considerare.
Bine de știut:
- Sunt parcări cu plată în Piatra Neamț, noi am găsit una chiar în apropiere de telegondolă (Bulevardul 9 Mai).
- În Turnul lui Ștefan se poate urca, dar nu lunea. 😊
- Ne-am cazat în Gura Humorului, la Hotel Carpați. Ne-a luat ceva să găsim un restaurant (în felul ăsta ne-am plimbat un pic și prin oraș) și, în cele din urmă, am mâncat acceptabil și destul de rapid la restaurant Lions.
Alte activități în zonă:
- Vizitează Muzeul de Artă Cucuteni, unde găsești vestigiile uneia dintre cele mai vechi culturi din Europa.
ZIUA 2: Între două mănăstiri și o plimbare cu Mocănița Bucovinei
Mănăstirea Voroneț
Înnoptând în Gura Humorului, am fost despărțiți de câteva minute de mers cu mașina față de Voroneț. De dimineața am ajuns la Mănăstirea Voroneț, ceea ce nu a fost rău deloc, deși lumea începea să vină. Vorbim de un loc aparte în România, cu mențiunea că pe latura nordică a mănăstirii, frescele exterioare abia dacă se mai văd. Este destul de trist, având în vedere că nu am început mai devreme lucrările de înălțare a zidului de incintă, respectiv conservarea picturilor. Magazinul bisericesc, aflat chiar la poarta de intrare principală, îngreunează accesul în mănăstire.
Mocănița Bucovinei
Traseul durează dus-întors aproape 3 ore, în condiții de vară, în care sunt 4 curse pe zi. Experiența este plăcută, însă atitudinea este tipic românească. Am povestit mai multe AICI, deoarece ne lungeam prea mult în articolul ăsta.
Mănăstirea Moldoviței
Aflându-ne în Vatra Moldoviței, am ajuns și la Mănăstirea Moldovița. Turnul-clopotniță este, în opinia noastră, piesa de rezistență, care te întâmpină de oriunde l-ai privi. În plus, am găsit o curte plină cu flori, vara spectrul de culori fiind, probabil, cel mai frumos din an.
Mănăstirea mai este cunoscută și pentru că găzduiește un Pomme d’Or (Mărul de Aur), acordat regiunii turistice Bucovina în anul 1975 (primul pentru țara noastră). Ca idee, premiul echivalează cu un Oscar în turism.
Bine de știut:
- Există o parcare mare, cu taxă, în apropiere de mănăstirea Voroneț.
- La Mocănița Huțulca nu ezita să faci o rezervare telefonică (îți vei mulțumi mai târziu).
- Nu am înțeles niciodată de ce Mărul de Aur nu se poate fotografia, mai ales că este protejat într-o vitrină de sticlă.
- Ne-am cazat în Vatra Dornei, la Cabana Todireni – o cazare faină, din toate punctele de vedere. Ai grătar și loc de servit masa în natură sau în bucătărie. Te poți aproviziona din Kaufland Vatra Dornei.
ZIUA 3: Trecem „granița” ca să ajungem în Maramureș!
Nu stăm locului nici pe ploaie. Pentru noi, un circuit nu înseamnă să „pierdem” nicio zi, ci, dacă este cazul, să o adaptăm unei situații.
Așadar, ziua 3, închisă și ploioasă, ne-a schimbat planul inițial al circuitului, în care aveam de gând să o luăm pe TransRarău. A trebuit să schimbăm planul rapid, la fața locului. Cum în Bucovina arăta ploaie până seara, am zis să mergem în Borșa via Pasul Prislop. Era un itinerariu opțional, dar uite că am reușit să îl facem. Am mai ocolit puțin ploaia prin Borșa, chiar dacă urcarea prin pasul Prislop a fost cu de toate. Până la urmă, am prins și câteva momente însorite.
Pasul Prislop
Pasul Prislop este la 1.416 m altitudine, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, fiind cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali. La dus nu am avut deloc noroc, însă la întors am prins o nebulozitate mai acceptabilă pentru câteva poze.
Mănăstirea Borșa-Pietroasa
După o plimbare scurtă prin Borșa, în care am luat niște pălincă, ce altceva, am pornit spre o mănăstire specifică zonei, din lemn, cu o priveliște MI-NU-NA-TĂ spre vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m, cel mai înalt vârf din Munții Rodnei), dar și către orașul Borșa. Este vorba de mănăstirea Pietroasa din Borșa.
Satul Ciocănești
La întoarcere, căci tot în Vatra Dornei aveam să mai dormim o noapte, am oprit să ne bucurăm de frumusețea satului Ciocănești. Un sat muzeu al Bucovinei, ajuns prin multe ghiduri turistice internaționale, grație caselor pictate cu motive tradiționale. Oprește negreșit undeva și plimbă-te un pic pe jos.
Bine de știut:
- Drumul DN18, cândva unul dintre cele mai proaste DN-uri, se prezintă bine odată cu reabilitarea efectuată în 2020.
- Poți mânca la Hanul Pietrosu, imediat cum intri în Borșa. Mâncare decentă, timpul de așteptare cam mare. Un plus pentru parcarea din imediata apropiere.
Alte activități în zonă:
- Drumeție la Cascada Cailor, dacă este vreme bună și ai „echipajul” potrivit cu tine 😊. Urcă cu telecabina și apoi pornește la pas spre cea mai mare cădere de apă din România!
ZIUA 4: De pe TransRarău la bobul de vară de la Borsec
TransRarău și Valea Bistriței
Ne-am dorit tare mult să bifăm TransRarăul și l-am inclus până la urmă o zi mai târziu. S-a potrivit perfect ideii noastre de traseu, așa că îți recomandăm să îl incluzi negreșit dacă ești prin zonă.
Drumul DJ175B, adică TransRarău, este o șosea montană de aproape 30 km, readusă la viață după mult timp, care ajunge pe la 1400 m altitudine în zona Cabanei Rarău – mai bine spus, hotel. Mai este cunoscut și sub numele de Drumul Comorilor. Cum care comori? Ale lui Petru Rareș!
Chiar și după parcurgerea TransRarăului, peisajele frumoase continuă cu un drum de-a lungul Văii Bistriței. Sincer îți spunem, a fost un traseu rutier superb.
La vale, cu Bobul de la Borsec!
Până să bem apă minerală direct de la izvor, ne-am distrat, de două ori chiar, pe traseul bobului de vară la Borsec. Pista are cam 1.5 km lungime, practic în maximum 10 minute ai consumat 10 Lei. Nu ni s-a părut nicidecum un tarif mare, dar pista am fi preferat să fie ceva mai lungă! 😊
Bobul de la Borsec este cam pentru oricine dorește un pic de adrenalină. În vârful pistei se ajunge cu ajutorul teleschiului, apoi ești conducător de bob cu „acte în regulă”. Ai frână de mână și chiar unele semne de circulație, pe care trebuie să le respecți pentru siguranța ta și a celorlalți participanți.
Popas în Poiana Zânelor
Am citit foarte multe păreri bune despre Poiana Zânelor din Borsec, încât am vrut să ne convingem cum stă treaba. Ei bine, a fost așa cum spuneam oamenii pe Google Reviews . Felicitări celor care au făcut acest loc frumos în natură!
Poiana Zânelor este o amenajare în natură și cuprinde diverse izvoare minerale sub formă de băi (unde poți face o cură externă), precum și locații pentru picnic, puncte belvedere, relaxare sau chiar făcut plajă. Merge petrecută chiar o zi întreagă aici! A, nu uita să încerci izvoarele minerale cu apă potabilă.
Bine de știut:
- Recomandăm să parcurgi TransRarăul pe direcția Pojorâta – Chiril, exact cum am făcut și noi, deoarece la urcare, dinspre Chiril, ni s-a părut greuț de abordat, în sensul că există niște porțiuni foarte înguste, în care ar trebui să primești prioritate, dar nu credem că se întâmplă de fiecare dată… În orice caz, nu considerăm că este un drum pentru șoferii începători.
- Dacă ești cu un grup mai mare la Bobul de la Borsec, ar fi bine ca cei mai fricoși să stea în urma celor mai curajoși. Nu de alta, dar se va forma o coadă, de o să zici că ești în traficul urban. În plus, uită-te pe vreme, că dacă plouă bobul nu este pus în funcțiune!
- În Poiana Zânelor nu există taxă de vizitare și există o parcare până începi să urci la pas spre acest loc.
- Cum nu am găsit cazare în Borsec, ne-am cazat în Toplița, la Casa Bâra – condiții bune, păcat de zgomotul produs de traficul rutier.
- În Toplița am mâncat bine la restaurantul Siesta, ce are disponibilă parcare. Timpul de așteptare un pic cam mare, dar eram și mulți la masă.
Alte activități în zonă:
- Vizitarea mănăstirii TransRarău, drumeție spre Pietrele Doamnei (de la Hotel Rarău).
- Cum spuneam, în Poiana Zânelor poți petrece lejer o zi întreagă de vară. Ia-ți apă, mâncare, jocuri, o carte de citit etc. și cel mai bine și o pătură pentru stat pe iarbă.
- Dacă ai mai mult timp în Borsec, poți vizita anumite peșteri (cum ar fi Rezervația Scaunul Rotund) și, bineînțeles, micuțul Muzeu al Apei Minerale Borsec.
ZIUA 5: Cheile Bicazului – Lacul Roșu – Urșii de la Tușnad
Lacul Roșu
Am plecat spre Lacul Roșu de dimineață și tot degeaba. Cum te apropii de el, cum se blochează traficul rutier din zonă. De ce? Pentru că din două benzi și așa înguste, se trezesc foarte mulți să-și lase mașinile pe marginea drumului, în condițiile în care există amenajată o parcare măricică cu 10 Lei/toată ziua, inclusiv cu toalete. Se numește GRAND PARKING.
Vibe-ul la Lacul Roșu, format dintr-o alunecare de teren peste o pădure de brazi, e cam același, cu mențiunea că s-a amenajat un traseu prin pădure, cu un punct fain de belvedere. Un fel de mini-drumeție, care nu este chiar accesibilă tuturor. Traseul prin pădure pornește chiar din parcarea despre care vorbeam.
Cheile Bicazului
Cum nu mai trecusem prin Cheile Bicazului de foarte mult timp, am decis să pornim să redescoperim frumusețea și, bineînțeles, aglomerația de aici. Celebra oprire este la porțiunea faimoasă cu stânci foarte apropiate, denumită Gâtul Iadului. Nu știm, dar undeva credem că sunt cele mai frumoase chei montane din țara noastră, care despart practic în două Munții Hășmaș și, totodată, face legătura între Transilvania și Moldova.
Bine de știut:
- La Lacul Roșu există posibilități de a parca cu plată. Nu lăsa mașina pe margine, iar cu traficul de acolo riști să o găsești zgâriată. Am văzut trecând pe acolo la limită, printre mașini parcate, autocare sau camioane. La Grand Parking Lacul Roșu ai și toalete, un adevărat lux pentru zona asta!
- Este evidentă treaba că Lacul Roșu + Cheile Bicazului ar trebui, pe cât posibil, evitate în weekend. În caz contrar, nervi de oțel și răbdare multă!
- Parcările de-a lungul Cheilor Bicazului sunt, în general, localizate în zona taraberelor. Ai grijă cum abordezi partea carosabilă cu partea pietruită, pentru că pe alocuri sunt niște diferențe periculoase pentru o mașină joasă.
- Ne-am cazat în Băile Tușnad, la Complexul Turistic Camping-Bungalow Tușnad. O experiență interesantă, cu RO-Alert pentru urși 😊.
- În Tușnad am mâncat bine la restaurantul Stânca Șoimilor. Păcat de priveliște, însă mâncarea și servirea a fost foarte bună.
Alte activități în zonă:
- Ar fi o idee interesantă să faci Cheile Bicazului integral, fie spre Izvorul Muntelui-Parcul Național Ceahlău-Durău, fie spre Piatra Neamț. Pe noi nu ne-au avantajat distanțele.
ZIUA 6: Lacul Sf. Ana și mâncare bună la Tg. Secuiesc
În ultima zi ne-am bucurat de Lacul Sf. Ana, singurul lac vulcanic din România. Craterul vulcanului Ciomatu Mare este inactiv, iar toată apa lacului este provenită doar din precipitații. E fain aici, dar, după cum ne așteptam, rămâne o atracție turistică destul de aglomerată.
Din păcate, gheretele de kurtos și alte cele nu se potrivesc deloc cu peisajul de lângă lac. S-a realizat un mic punct de belvedere (ai indicator, cum mergi pe drumul de acces), dar care nu a fost prea bine gândit (?), în sensul că pădurea de brazi împiedică destul de mult priveliștea lacului.
La Sf. Ana poți ajunge rapid din Băile Tușnad, pe un drum și cu bune și cu rele, dar există și un traseu de tip drumeție pentru doritori, care pornește din stațiune. Totuși, atenție mare la urși, pentru că zona este binecunoscută în acest sens.
Dacă vrei să mănânci ceva bun, în Târgu Secuiesc găsești restaurantul Székely Vendéglő, de care noi ne-am îndrăgostit. Am povestit mai multe aici. Drumul spre Târgu Secuiesc trece prin Băile Balvanyos.
Bine de știut:
- Accesul la Lacul Sf. Ana, pe ultimii cca. 1.5 km, nu se mai face rutier, ci pietonal! Drumul e închis și s-a „amenajat” o parcare mare, cu plată (30 Lei/3h). Urcarea poate fi destul de solicitantă. Există o scurtătură prin pădure (de la punctul de belvedere), dar nu toți vizitatorii o pot parcurge. Pentru vârstnici, copii, leneși etc., există un microbuz care face curse gratis, dar trebuie să aștepți ceva.
- Cel mai bine, fă o rezervare la restaurantul din Tg. Secuiesc cu o seară înainte, deoarece în weekend este aglomerat. Parcare găsești lânga parcul central din oraș, Gábor Áron, la 5 minute de mers pe jos față de restaurant.
Alte activități în zonă:
- Dacă te mai țin picioarele și mai ai timp, poți face o plimbare și prin Tinovul Mohoș.
- Nu vrei să pornești spre casă? Fă o plimbare agale prin Târgu Secuiesc.
Impresii și concluzii de final:
- Am calculat distanțe realiste între obiective, pentru a fi de fiecare suficient timp pentru vizitare. Nu ne place deloc să fim pe fugă, dar știm că este important să te ții de un program turistic, chiar și cu cei dragi.
- Vremea îți poate afecta planul inițial, dar noi mereu preferăm să venim cu soluții și idei pentru a nu sta pe loc. Vezi Ziua 3.
- Weekend-urile sunt enervante din cauza aglomerației de pe șosele și obiective. Prin urmare, îți trebuie un pic de calm.
- Unde să mănânci poate fi o problemă atunci când ești într-un grup mai mare, dar până la urmă ne-am descurcat, iarăși, onorabil. Micul dejun și masa de seară contează cel mai mult în astfel de plecări. Masa de prânz se poate sacrifica și cu niște gustări, un sandviș etc.
- Am dat peste drumuri mai puțin bune, dar dincolo de situația lor sunt frumuseți pe care merită să le vezi. TransRarău – Valea Bistriței a fost o experiență aparte.
- Caută cazări din timp. La Vatra Dornei cazările bune se epuizează repede, la Borsec cu greu găsești ceva OK și este posibil să trebuiască să te reorientezi.
Circuitul l-am pus în practică în august 2021. România e frumoasă, în caz că ai uitat 🙂 .
Buna,
Mersi mult de itinerariu. Exact asa ceva cautam, incat vin cu sotul din Anglia cu treaba cu acte si suntem constransi sa stam in Nordul tarii pana se rezolva. Asa ca, am zis sa facem un traseu asemanator celui parcurs de tine, insa dupa 10 ani, chiar nu mai stiam care e treaba prin Nord. Foarte folositor.
Bună, Olivia!
Ne bucurăm mult că ai găsit folositor acest articol. Să vă bucurați de peisaje și vreme frumoasă!